Shhh…don`t talk…listen to your soul
Si vi se pare ca sunt un copil, poate ca de-asta sunt mai fericita cateodata…sunt imatura? sunt irationala? sunt impulsiva? DA, si ce daca?! Asta demonstreaza ca am puterea de a ma ridica iar, de a incepe iarasi sau cel putin de a sta si a astepta sa fiu gasita…
Cum puteti trai in lumea voastra inchisa, intre patru pereti…As muri sufocata. Ma simt atat de libera, incep sa inteleg anumite chestii care mi se spuneau acum ceva timp..am tot timpul din lume, trebuie sa ma distrez, trebuie sa imi traiesc viata si asta incep sa fac, fara remuscari, fara resentimente, doar cu o pofta nebuna de viata.
Da, nu pot sta singura, d-asta incerc sa imi tin prietenii cat mai aproape, sa ma vad zilnic cel putin cu unul dintre ei, sa planuin diverse iesiri. Acum nu mai pot fi privita urat de nimeni, pentru nimic, sunt libera sa fac ce vreau and it feels so damn good!!!
…come, feel free with me…
Da, dupa cum spunea cineva, trebuie sa invatam ceva din fiecare chestie care ni se intampla, mai ales din ceva care esueaza, cel putin sa stim de ce anume sa ne ferim pe viitor…
so…live your life, be good, love just the one that don`t make you cry…
I`ll drink from you and live forever…
![]()
![]()
Drink from me and live forever…like a vampire
Luna plina, marea pare atat de calma, nisipul atat de cald…noaptea totul se transforma in ceva atat de frumos…noaptea este partea cea mai frumoasa a zilei…cer instelat, uite!! o stea cazatoare, repede, o dorinta…nu mai am dorinte, toate s-au indeplinit sau se vor indeplini din vointa mea, prin fortele mele, sunt cea mai puternica, incercati sa ma doborati, nu veti reusi, ma voi ridica mai sus decat am fost inainte…
Este uimitor cum o picatura de apa sarata te poate face mai puternic, galagia facuta de mare, plansul ei ca nu poate acoperi toata plaja este mirific, te curata de orice rau…briza bate racoros spre tine, iar tu stai pe spate, te uiti la stele si simti cum poti fi in stare de orice.
Un fior rece se strecoara…marea urla si mai tare, o silueta apare in intunericul de smoala…se aseaza langa mine fara sa imi dau seama cand..cu toate ca este foarte cald, el este imbracat intr-o haina lunga de catifea visinie inchis…camasa de matase…este perfect, ca o statuie…ca un vis…ochi albastri, aproape reci, ten de marmura, maini de inger si totusi…nu este uman…dar ce vrea de la mine? Nu pot spune nimic, am ramas inmarmurita in fata frumusetii lui..Ma ia in brate ca pe un fir de nisip, pare ca nu simte deloc greutatea trupului meu…si totusi, de ce nu pot spune nimic, de ce nu tip, de ce nici nu ma sperii macar? Poate pt ca asta visam de mult timp, poate ca visez chiar acum…
Am citit despre el, speram sa existe, dar nu credeam cu adevarat ca il voi intalni…si totusi…
Sunt puternica la interior, este puternic la exterior…pereche completa. Zborul este lin, bratele lui puternice…extazul prea mare. Stiu nu apartin lumii lui, dimineata va veni, iar el va pleca, dar noptile sunt ale noastre, vazduhul ne asteapta…
Poate este un vis, poate am innebunit, dar sunt mult mai multi stimuli care ofera un extaz mult mai mare decat dragostea, chiar decat actiunea de a face dragostea…incet-incet ii descopar pe toti, incet-incet imi castig libertatea…
Come to me, drink from me, my blood, my soul and we will become soulmates…we will discover the world…i will wait for him every time on the beach because he gives me hope and power…
There we go again…
So you thought i would crawl back to you?…
Well, think again…NO!!! Ai sters pozele de pe site, care oricum nu erau multe, dar…eu nu o facusem in speranta ca vei “intelege” ceva, dar vad ca ai trecut peste, sunt doar o pata neagra in “istoria” ta. Well, tu esti un gandac pe parbrizul vietii mele…iar acum nu vreau decat sa iau alti gandaci pe parbriz, sa ii omor in viteza, sa nu stie ce i-a lovit…voi calca pe porumbei, voi face “sangele” sa curga asa cum a curs in ultima vreme din inima mea.
Toti spun ca am blog, eu spun ca am “o refulare de resentimente cu directie si cu intentie”, dar imi revin eu si promit ca voi scrie despre lucruri dragute care sa intereseze mai multa lume, nu doar pe mine. Este placut sa cunosc lume noua, se pare ca “talentul” meu de socializare nu s-a pierdut, doar s-a prafuit. Imi place sa fiu inconjurata de lume, sa aud glume, sa rad, sa fac misto, sa beau o bere la o terasa, sa ma plimb noaptea pe Calea Victoriei, sa vad filme, sa ascult muzica agitata, sa simt ca traiesc. Si imi dau seama ca asta nu mai facusem de mult timp, sa traiesc asa….imi place. Voi pleca, Timisoara ma asteapta, prietenii de acolo sa pierdem nopti, sa cunosc alti si alti oameni pentru ca fiecare este interesant in felul sau.
Nu, anul acesta nu imi voi face nicio relatie, nu ma voi lega de nimeni, asta o jur si mi-am promis-o…vreau doar sa ametesc, sa ma bucur de anumite persoane, sa ma atasez dar pana la punctul in care sa ma doara. Iar starea pe care o am acum este valabila pentru planurile mele. Nu mai am chef de trecut, sa se duca dracu`! Am niste prieteni care sunt de multi ani langa mine si imi jur ca ii voi pastra alaturi in continuare, am capacitatea de a atrage noi cunostinte cu care sa imi petrec timpul, ce cacat, am 21 de ani, daca acum nu ma distrez, daca acum nu “strivesc” gandaci, nu fac cuceriri si apoi sa ii chinui…atunci cand! So, let`s get the party started!!! Prodigy va inlocui o mare parte din melodiile de pe telefonul meu. Nu imi mai permit sa ascult nicio melodie lenta, nicio melodie de “dor si jale”, le prefer pe cele care imi amintesc cat de mare este energia mea si cate pot face cu ea…Da, imi mai trece prin minte, dar il alung ca pe un vis urat si chiar am de gand sa urmez mare parte din sfaturile primite in ultimele zile.
Si ce daca sunt oita neagra, barem sunt o oita neagra frumoasa
, macar sa fiu eu aia neagra, dar sa fiu fericita!
Wallpaper-ul meu cu tipul care se intreaba daca se spanzure ma “inspira” extrem de mult. Nu frate, nu va urasc pe toti, doar pe unii, iar pe altii care din pacate veti ajunge in fata mea…imi voi bate joc de voi, nu este vina voastra, da stiu, dar asta este, cine v-a pus sa va nasteti in specia masculina?
)
Daca dupa tot ce a fost o persoana poate trece peste stergand 2 poze si trimitand un sms de 160 de caractere din care erau si doua gresite (graba asta!), iar cealalta scrie mii de cuvinte pe un blog prea putin citit…sa mai spunem ca viata este nedreapta sau nu?! Dar las`k o indrept eu de tot, fir-ar ea a dracului, o sa am o viata balerina, ca alea sunt asa drepte mereu
)
Inchei aici intr-un ton mai pozitiv si vreau sa multumesc tuturor celor care au stat la un pahar de vorba cu mine zilele astea, care m-au ascultat, care s-au plimbat cu mine noptile, care mi-au zis glume sau cei care mi-au trimis poze modificate doar ca sa zambesc…multumesc si va iubesc pe toti!
Too fast
ganduri, sentimente…opuse, la naiba! Alearga prin mintea si clipele zilei mele, alearga prin visele unei nopti prea calde…I just want to be alone, why can`t i? Adica, tot am fost lasata singura, macar ia-ti si resturile cu tine, lasa-ma complet singura, ia-ti tumora amoroasa (asa cum spune Eloa) si du-te dracului!Sunt nervoasa acum, peste cinci minute imi trece…stari contradictorii, vreau sa plec, sa vad locuri noi, sa intalnesc oameni noi…
Tocmai am citit un post al <a href=”http://deaia.wordpress.com/2007/01/02/de-acum-sa-nu-mai-gresesti/″ >Eloei</a> extrem de motivant si poate putin trist in acelasi timp, dar care a avut in principiu efectul de a ma stimula spre bine, spre curaj/tupeu sa fac ceea ce vreau si ce ma taie capul!
Da, jocul seductiei este foarte atragator, necunoscuti care se uita la tine frumos, libertatea “legala” de a face ceea ce vrei, adica stai si te gandesti ca esti libera sa te uiti si tu inapoi, sa zambesti, sa poti “calca” putin mai tarziu pe orgoliul/cadavrul sau de “mascul” bucuros ca te-a agatat. Poate ca este superficialitate, dar sa fim sinceri acum…ce castigam atunci cand punem suflet si ne implicam??? NIMIC, un mare nimic…
Sincer, acel blog citit azi mi-a placut mult si a fost un fel de “alinare” chiar daca suna lame rau de tot ![]()
As vrea sa pot scrie si mai repede de atat, intr-atat incat sa reusesc sa scriu tot ce imi trece prin minte, dar este mult prea greu, nicio secretara din lume nu ar reusi. Cum sa trec pe asta?! Hmmm, i don`t know! Dar incep sa imi vad interesul si in concluzie, urmatoarele 2 wekend-uri voi fi plecata din orasul asta infect…Bucuresti.
As vrea sa scriu vreodata ceva despre Bucurestiul real care este o combinatie stupida intre frumos si grotesc. Cu toate acestea, astept seara de maine ca sa fac o luuuuuuuunga plimbare nocturna prin Bucuresti, atunci cand gunoaiele nu se vad si este o liniste adevarata, cand caldura iese din asfalt. Un apus in Herastrau, o bere in Jack, drum intins pe Calea Victoriei si asa mai departe pana cand nu imi voi mai simti picioarele sau ochii.
Stiu ca sunt extrem de incoerenta si sar de la un subiect la altul, dar…asta simt.
Am citit acum blogul lui…ciudat. Nu, oamenii care nu se vad nu se schimba, cel putin nu eu…sau, poate nici nu era vorba de mine aici, iar eu imi bag nasul ca fraiera, sunt lame, i know…nu, nu m-am schimbat daca la mine te refereai, pur si simplu ma chinui sa imi omor farama aia de speranta ramasa undeva adanc, sa uit toate amintirile care ma dor acum pt ca nu se mai intampla, sa imi ocup timpul ca sa nu ma mai gandesc la tine. Chiar daca stiu ca nu meriti, ca m-ai mintit atata timp, ca m-ai aruncat ca pe ceva…no comment…nu pot sa nu ma gandesc la tot. D-aia scriu aici la disperata…Si spre deosebire de “baiatul” Eloei, tu vei primi linkul asta…
Nu, acum jur ca nu vreau sa mai citesc nimic, sunt atat de instabila acum incat….nu mai vreau decat sa fug…linistea mea apare si dispare in 5 min. D-aia te-am sters si din lista de mess, d-aia vreau sa uit si adresa de blog, vreau sa uit si id-ul tau, vreau sa sterg numele din agenda, dar momentan nu pot (esti doar X)…Dar este al dracului de greu, futu-mi memoria!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Daca nu mai pot avea toate acelea inapoi, mai bine sa uit TOOOOOOOOOOTTTTTTT, din pacate nu pot, sau nu asa cum as vrea, mereu va ramane ceva in mine, ma urasc, urasc tot in momentul asta.
Totusi, ma bucur ca te simti bine la servici, have fun in continuare…eu nu mai suport, imi doresc sa intalnesc intr-o noapte un tramvai care sa treaca pe aceleasi sine ca si mine…
PS: Comments not allowed for you!
LATER EDIT: la un blog de ieri a comentat cineva, ciudat…cam la fel cum ai facut tu acum 9-10luni…nici nu mai stiu. Pt o secunda am zis ca esti tu, dar nu…Nu stiu cine este, dar nu cred ca vreau sa aflu, poate se repeta scenariul…
Outraged
I`m so fucking outraged, i can`t stand it anymore….I`m really alone and i don`t have anybody to talk about this.
Vreau sa ma duc la camin sa dorm, ca de obicei nu se va intampla asa..Vreau sa dorm si sa nu ma mai trezesc, nu mai vreau acea dezamagire idioata din momentul trezirii…nu mai suport, vreau sa sparg, sa rup, sa distrug, sa tip, sa bat, sa uit…
Te urasc, te urasc pt ca poti trece peste asta, pt ca vai, tu esti rational, te urasc pt ca spui sa ma iubesti si poi ma parasesti, te urasc pt ca faceai dragoste cu mine acum 3 zile ca un nebun, iar a doua zi ai zis ca este mai bine sa ne despartim pt “viitorul fiecaruia”. Ce cacat stii tu despre viitor? Tu nu stii nimic nici despre mine, care sunt in “trecutul” tau, deci ce sa mai vorbim de viitor.
Te urasc/va urasc pt ca imi faceti iluzii, imi cresteti inima pt ca mai apoi sa o taiati in bucatele mici de tot si sa plecati ca niste idioti pt ca voi sunteti rationali. Razboiul din mine creste, se aplifica, totul este din ce in ce mai blurry, voi exploda la un moment dat. Inainte aveam un razboi interior, acum am unul si mai mare. Sunt uimita cat de importanta si cata putere are un cacat de speranta, speranta ca iti vei da seama ca poate ma iubesti, ca poate iti pare rau, ca poate ai nevoie de mine….ca va fii bine la un moment dat, cu tine! Speranta asta incerc eu sa o omor cu aceste cuvinte, cu aceste blog-uri de care nu ii pasa nimanui oricum…Este al dracului de greu.
Inainte vroiam sa ies pe strazi sa tip cat de mult te iubesc, acum nu mai vreau decat sa tip si nu pot….imi tipa insa sufletul pe interior…ma ucide! Iar eu vreau sa il ucid pe el…
In noaptea Revelionului ziceai ca ma cauti tu si ma bati daca devin vreo leguma, well….tu ma aduci acum in starea asta si te urasc, vreau sa te urasc si nu pot. Vreau sa moara speranta aia, dar nu se poate, poti sa nu ma cauti o mie de ani, speranta aia idioata ramane, sentimentul cald de cand te luam in brate noaptea, sarutul de dimineata cand erai adormit, toate raman, si nu mai suport! Zi-mi tu reteta ca sa treaca, m-ai adus in starea asta, acum vindeca-ma!!!
Uit sa respir la fiecare paragraf, ma trezesc ca imi tin respiratia si nu imi dau seama…mai bine nu mi-as mai da seama…Vreau sa fug de tot, vreau sa fug de mine….vreau alinare cu adevarat…iar asta exista din pacate numai la tine…
De ce cacat nu exista aparate cu alinare pe strada? Exact ca si tonomatele de cafea…Nu inteleg de ce trebuie sa fiu singura acum, de ce toti prietenii mei m-au uitat tocmai acum, de ce toti colegii mei au plecat in toate partile, de ce totul este atat de rece in jurul meu, de ce mainile imi ingheata in momentul asta…Imi amintesc de “Dragostea dureaza doar 3 ani”, cand se intreba actorul de ce este singur la divort cand ar trebui sa fie inconjurat de toti prietenii lui….asa ma intreb si eu acum, unde dracu` v-ati ascuns??? De ce ati uitat de mine? Va urasc si pe voi pentru asta….Vreau sa plang, vreau sa ma calmez….nu mai pot, nu pot nici asta….
(Vreau sa) Urasc totul in momentul asta….Mi-ai intrat atat de bine in sistem…ne completam si o stii prea bine, dar vad ca tu te poti copleta si singur…
Iti jur, nu vreau decat ca la un moment dat sa iti dai seama ca ai gresit, sa iti para rau, dar stiu ca nu poti, esti prea las sa recunosti asta, pardon, prea rational, ma scuzi….
NU MAI SUPORT!!!! strangers, help me please…..i`m dying in here…
Poate
Si da, poate ca scriu aici de oftica, din cauza intrigii, din cauza suferintei, dar ce conteaza? Vreau sa scriu, m-am saturat sa tot am pagini si pagini scrise pe care nu le citeste nimeni, pe care le arunc prin vreun colt al dulapului meu de camin…Apropo de asta, ati vazut cata neincredere au oamenii in tine…deja in zilele noastre nu se mai pune problema sa aiba incredere, ci neincredere…sunt mult mai mult care nu cred in tine decat cei care o fac.
Si ce daca?! Sa-i ia dracu pe toti pt ca nu cred ca poti, pt ca nu cred in tine, ca poti sa te schimbi, ca poti deveni mai bun (chiar si pt ei), ca poti trece examenele, ca o sa fii bine. Din partea mea sa se duca toti dracului invartindu-se!
Toti ramaneti socati: “Vai, dar iti era asa de bine, ca mai vorbisem noi!” Well, guess what, all of that was a lie, a big, fat, fucking lie!!! Atata energie de-a mea irosita degeaba, pe 9-10 luni de minciuni primite, asta am primit…Incerc sa ma invat sa nu mai cred niciodata in cuvintele “Te iubesc!”, deja prea multi au mintit astfel.
Incerc sa imi revin, e greu…mai ales cand nu ai cu cine vorbi, cand simti ca pierzi prieteni, cand toti sunt rasfirati si nu va puteti intalni, cand ramai singur in camin..e prea greu, ajung sa vorbesc cu ORICINE, doar sa imi tin mintea ocupata. Trebuie sa imi curat sistemul de acest “virus”, formatare completa, lucruri bune si rele, pt ca daca ar ramane doar cele bune (asa cum zic cei”maturi”) ar durea mult prea rau, asa mai bine, devin un zombie. Mai bine un zombie cu un zambet stupid pe fata decat un om mintit in fata de viata, de oameni, de tot…
“Sa tragi pe partea ta de acum inainte…” (citat de la mama de acum 2 zile) e cam greu pt mine, dar voi incerca.
Lumea isi face planuri de concediu, excursie si asa mai departe. Eu…nu am cu cine (mai bine n-as avea cu ce!), dar o sa ma duc singura, la TM si la mare….minim o saptamana, mai am doar o luna de asteptat
)
Repet..incerc sa imi revin, damn it`s hard! De-asta am hotarat ca de acum inainte nu ma mai implic in chestii “sentimentale”, si asa ocupa prea mult timp aiurea. Imi urmez planurile profesionale, materiale, etc…este mult mai bine, macar stiu ca daca nu reusesc va fii vina mea si numai a mea, nu a unui idiot de pe strada…
totusi, vreau sa nu mai iubesc, aveti vreo reteta, ca se pare ca nici asta nu merge…
A dream does not equals a plan…
Aseara mi-am dat seama cat de lasa poate fii aceasta “specie” masculina, ma refer la ei ca la niste animale pt ca altfel ar trebui sa le spun copii si nu vreau, nu vreau sa jignesc copiii.
Sa va explic diferenta dintre un vis si un plan. Visul este atunci cand spui ca vrei sa te duci pe Luna, dar asta nu inseamna ca ai (deja) un plan pentru asta. De asta se spune sa nu ne pierdem visele, sunt singurele chestii care ne mai tin in viata. Aseara/azi-noapte incercam sa adorm si nu reuseam din cauza faptului ca nu ma simt bine cand vad ca sunt inteleasa complet gresit. Da, poate ca dau “semnale” aiurea, dar si voi sunteti dusi si fricosi cand le interpretati. ORICE fata/femeie are vise inca din generala, dar acestea uneori nu se indeplinesc nici foarte tarziu, deci nu inteleg de ce dracu` sunteti asa ofuscati pe ceea ce voua va place sa numiti independenta. Un om daca stie cum, poate fii independent toata viata lui, chiar cu tot cu familie. Insa am inteles altceva, la voi independenta=singuratate…well, you got issues going on! No really, ce credeti frate ca o sa se marite una cu voi fara ca voi sa va dati seama? Ca o sa va “lege una de gat” fara sa va dati seama?? Pai daca asta credeti inseamna ca sunteti voi fraieri ca nu stiti cum sa evitati. Iar prin evitare nu spun indiferenta, ci pur si simplu discutii, lamuriri, bine….asta daca vreti sa fiti impreuna cu adevarat.
Dar in nici un caz, nu spuneti ca iubiti, voi inca nu ati aflat care este iubirea fratilor! Sunteti toti niste copii…nu spun ca eu as fii foarte matura, dar totusi, stiu ce vreau….vroiam (ca deja prezentul nu se mai aplica) sa functioneze “chestia” asta care cica se numea relatie si da, eram dispusa sa fac aproape orice pentru asta, pt el, dar cu ce folos?!
Sunt EXTREM de indignata pe lume, pe voi, pe tot!!! Da, vreau sa ma distrez, vreau poate sa imi bat joc de cateva persoane necunoscute (stiu ca e nedrept) cu toate ca stiu ca nu voi fii in stare niciodata. Dar acum vreau sa ma razbun, sa imi rup tot ce am in suflet pt ca stiu ca sunteti prea slabi, prea lasi ca sa ziceti ceva…Nu aveti puterea nici sa va tineti pe voi, ce sa mai zic de mine…Ati fost destui care plangeati la propriu in bratele mele ca niste copii pt ca lumea nu va intelege sau chir voi nu va intelegeti. Acum eu in ce brate sa plang pt ca lumea nu ma intelege??? In bratele mele, ca intotdeauna trebuie sa ma sustin singura, si este al dracului de greu.
Abia astept sa plec, as pleca chiar acum, oriunde (mai putin Sovata) doar ca sa scap din orasul asta infect, de oamenii idioti din jurul meu s.a.m.d.
Ca de obicei observ ca oameni aproape necunoscuti mie se comporta mult mai bine decat cei care imi sunt sau ar trebui sa fie extrem de apropiati. De exemplu, ieri soferul de la firma s-a comportat ca un Big brother, sunandu-ma dupa servici sa vada daca sunt ok, pt ca stia ca nu o duc prea bine…
Nu am cuvinte sa imi exprim indignarea, dezamagirea profunda…Din cate vad eu, voi sunteti aia “labili” psihic, ca doar nu sunt eu aia care spune acum “te iubesc”, iar peste 5 min ca vreau sa fiu singura, ca vreau sa ne despartim. Deci, repet, you`ve got issues. Maybe i do too, but i`m very aware of them and i try to make them disappear, even though i don`t recognise them often in public, i know waht i`ve got to do.
Aaaa, inca ceva, nu mai spuneti in viata voastra unei fete ca nu sunteti “iubirea vietii ei” pentru ca nu stiti despre ce vorbiti, nu sunteti si nu veti fii niciodata in stare sa cunoasteti incurcatele cai ale inimii unei fete, dar macar nu o raniti, va rog frumos! Daca voi sunteti idioti/lasi/fricosi/dusi…nu dati vina pe ceilalti, atat va rog!
Da, sunt la pamant si da, nu ar fi decat poate un lucru care m-ar face bine, dar vad (nu simt asta totusi) ca este imposibil, oricat de mult mi-as dori, oricate nopti as pierde, oricate ganduri as avea…am pierdut totul. Din pacate, nu imi pierd si speranta, este cel mai greu de ucis, nu inteleg de ce, poate sunt eu prea optimista, poate am prea multe amintiri frumoase, nu stiu…
E greu, este extrem de greu sa fiu singura si sa iau lumea in piept, sa o iau de la zero, cu mult mai multe probleme pe cap. D-asta aveam nevoie doar de putina intelegere si de o imbratisare cand simteam nevoia, dar vad ca asta inseamna ca cer prea mult de la specia masculina.
Este greu sa ma resemnez, este si mai greu sa ma revolt cand nu am impotriva cui sau cand nu am cum sa o fac.
Cu toate astea, ma simteam bine aseara cand mergeam pe mijlocul strazii, iar masinile treceau in sensuri opuse pe langa mine, un sentiment ciudat de putere, cred…poate intr-un “blog” viitor voi aborda si tema chestiilor care ne fac sa ne simtim puternici, acum eu nu simt asta deloc, simt ca pic in gol de cateva zile, deci nu am inspiratie, imi pare rau…
A beer
Ok, so….sunt singura acum, la modul cel mai serios, prietenul/iubitul m-a parasit, de ce? Poate ma puteti voi lamuri….
Am fost la o bere, trebuia sa beau ceva ca sa pot adormi repede. Blogul acesta ar trebui sa se refere la paradoxuri pt ca in ultima vreme intalnesc din ce in ce mai multe din acestea.
De exemplu, ce parere aveti de: “Esti tot ceea ce imi doresc, dar nu pot fii cu tine!” sau “Te iubesc, dar nu pot fii cu tine…” da, stiu ciudat, din pacate este si foarte dureros. I don`t understand men, i really don`t!!! si nu cred ca o voi face vreodata, nu cred ca as putea…este way to complicated.
In momentul asta simt numai ca vreau sa ma razbun, nu pe el pt ca il iubesc, ci pe EI, pe rasa lor care face atatea prostii. Da, sunt de acord ca si femeile gresesc, dar asta nu le da dreptul sa faca asa ceva, eu nu am gresit cu nimic, iar asta chiar EL a spus-o…deci….Cum se poate sa te implici total si iremediabil intr-o relatie si cu toate astea sa ti-o iei, sa suferi cum nu ai mai facut vreodata?! daca aveti vreun raspuns, va rog sa il scrieti…
Poimaine plec la Timisoara, trebuie sa gasesc si minciuna cu care voi pleca de la servici, dar ma descurc eu
.
Acum sunt foarte obosita, ceea ce este bine ca voi putea dormi dusa, dar sper sa nu mor de cald
O sa mai scriu maine, sper sa nu contina si injuraturi la adresa speciei masculine…
New born child
This is my first blog ever…I am doing this because i want to feel free to write everything i want, when and how i wanted!
For the moment i only say that i want to write a lot to free up my mind. Doesn`t matter that nobody reads or nobody understands (i will write a lot in Romanian) at all, i want feel free…
Soon, my first post…