Contradictii

De catva timp incoace imi dau seama ca simt/gandesc/imi plac lucruri contradictorii, complet opuse si care nu pot spune ca se completeaza cumva.

Este un fel de limita de varsta pana la care poti incerca din toate, poti gusta orice, poti testa ca la final sa alegi. Intrebarea mea este pana unde se intinde limita asta si ma gandesc daca  nu cumva am atins-o… Mi-e teama sa nu trec de ea, iar apoi sa fie prea tarziu pentru a lua anumite decizii.

Oare chiar exista concluzia proverbului: „Daca alergi dupa doi iepuri, nu prinzi niciunul”? Si daca da, ce te faci cand tu chiar vrei sa prinzi ambii iepuri, cum te poti impaca cu consolarea, cum te poti obisnui cu gandul ca nu ai putut indeajuns de mult sau de bine pentru a reusi complet? Ce faci atunci cand iti doresti totul, dar poate nu este realizabil…

Mai mereu ma ghidez dupa instinct, m-am inselat de cateva ori, dar nah, se mai intampla.

Oare cum putem impaca doua chestii care sunt opuse, cum putem impaca doua dorinte ale noastre care nu pot fi indeplinite in acelasi timp? Este vreo sansa sa se poata intampla acest lucru? Sa detinem, sa primim doua „chestii” care nu se impaca una cu cealalta?.

Si uite aici s-a inventat cuvantul „compromis”… Trebuie sa „compromitem” un lucru in favoarea celuilalt, trebuie sa decidem care este mai important, folositor, corect, etc pentru noi si poate si pentru cei din jurul nostru.

Compromisul este ceva foarte dezamagitor, este o renuntare, iar renuntarea nu a facut niciodata bine nimanui. Renuntarea vine la pachet si cu regretul, regret ca nu ai putut obtine ceea ce iti doreai… Regret care este iarasi „daunator sanatatii”. Oare de ce s-a inventat?!

Mereu am spus si inca sustin ca mai bine regreti ca ai facut ceva decat ca nu ai facut. Regretul abtinerii este mult mai dur decat celalalt. Ce rost are sa regreti ceva ce ai facut si poate ca ti-a placut la nebunie?! Nu este mai rau sa te gandesti la ce ar fi putut sa fie si sa regreti nerealizarea acelui lucru/vis?

Si totusi, cum se impaca doua idei/sentimente/dorinte contradictorii? Cum se impaca partea sentimentala/visatoare cu partea rational/rece din noi?

Un gând despre „Contradictii

  1. Anonim spune:

    Da proverbul e cat de poate de adevarat…e testat, din pacate aceste teste seamana mai mult cu cele pentru masini, NCAP , si culmea nu primesti nicio stea pentru asta.Instinctul este important,intrebarea este,ce te faci cand pana si instinctul nu te poate ajuta?Poti sa impaci si capra si varza,cu conditia sa impaci mai mult o parte decat cealalta,fara a renunta la vreuna din ele. Regretele 😀 aici e partea „amuzanta”, regretele apar cand nu ies lucrurile asa cum ai fi vrut, si cum intotdeauna lucrurile nu ies exact cum ai fi vrut ( altfel ar fi perfectiune ) exista si regrete.Compromisul…apare cand realizezi ca vei regreta prea mult daca vei face o anumita alegere intre doua lucruri,de exemplu tema cea mai des intalnita este cea in care ai de ales intre cariera si familie/iubit(a),daca alegi cariera vei regreta ca ai renuntat la cineva sau ceva important din viata ta,intervine neglijenta,daca alegi familia/iubitul(a) vei regreta ca nu ai ceea ce ti-ai dorit in plan profesional,intervine plafonarea, si tot asa.Nu stiu daca este exemplul cel mai bun,dar ideea conteaza.Viata fara regrete nu exista,iar compromisul vine odata cu regretul.
    „Cum se impaca partea sentimentala/visatoare cu partea rational/rece din noi?” ti-ai raspuns singura mai sus…compromis

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s