Forever young

9c7ccf95ab91d47f06b1c44d0c18257e

Am scapat de stresul examenelor ACCA, rezultatele vor aparea abia peste 10 saptamani, dar cred si sper ca m-am descurcat macar de un 5 astfel incat sa nu ma dezamagesc.

In fine, acum am mai mult timp pentru mine, mai mult timp pentru mine, fara stresuri. Vin Sarbatorile, intotdeauna mi-a placut perioada asta a anului, este plina de veselie desi afara este gri si urat. Din pacate inca nu a nins, sper sa vad zapada pana de Craciun, chiar daca va trebui sa merg la munte pentru asta, fara zapada  nu este la fel Craciunul.

Toata lumea este mai vesela in perioada asta a anului, mai fericiti, mai linistiti, dar in acelasi timp mai agitati intrand in febra cumparatorilor, cadourilor, etc.

Am pofta de un vin fiert, cu putina scortisoara, mi se pare ca acel miros dulce este clasic pentru Sarbatorile de iarna. Mi-e pofta de fluturasi in stomac, mi-e pofta de zapada, de obraji rosii de la frig, de brazi de Craciun, de luminite, mi-e pofta de atat de multe lucruri incat nici eu nu le mai stiu pe toate… oare este bine?

De vreo 2 zile am redescoperit melodia Forever Young de la Alphaville, ma face sa ma simt foarte bine, repeat-ul este foarte bine venit in aceste situatii. La fel de bine ma fac sa ma simt si melodiile formatiei The killers pe care am descoperit-o intamplator de la un coleg, sunt destul de reticenta la nou cand vine vorba de muzica, ies mai greu din clasicele melodii preferate de mine.

Nu stiu, simt in unele momente o stare profunda de bine, alteori ma simt singura si alteori ma simt doar trista, mi se schimba starea cam ca vremea de afara, azi este frig, maine soare, poimaine ploaie…

 

Silence

silence_by_zavarkaNu am mai scris de mult timp, nu am mai scris des de mult timp. Nu am povestit despre excursia in Delta de la sfarsitul verii, nu am povestit despre saptamana petrecuta in Polonia pentru un training, sunt multe lucruri care s-au intamplat despre care nu am povestit nimic.

Am petrecut o perioada mai ciudata in ultima vreme… de ce ciudata? Pentru ca totul este mult prea bine, imi place viata mea de acum, imi place sa astept weekendul, sa vina peste mine cu necunoscutul lui… Imi place sa adorm tinandu-l in brate.

Imi place cum multi cunoscuti, prieteni ma iau oarecum in ras in ceea ce il priveste pe el, asta pentru ca ei nu stiu nimic… foarte putine persoane stiu totul de la inceput, doar ele pot intelege.

Au fost momente in care i-am zis sa plece, am plans, l-am gonit, dar nu a renuntat… m-a strans in brate pana cand criza a trecut, amintirile si lacrimile s-au sters…

Sunt multe care s-au intamplat in ultima vreme si pe care inca nu le constientizez indeajuns…ciudat, chiar imi dau seama ca nu sunt constienta de multe chestii, dar este bine, asa ma simt bine.

Trecutul este foarte complicat, in ultima vreme am intles cat de greu este sa scapi de trecut, sa treci peste el, sa ii faci pe cei din jurul tau sa ierte anumite greseli facute de tine in trecut, culmea, chiar daca nu ii cunosteai pe cei carora le explici in prezent. Ce parere aveti de asta? Este bizar totusi sa incerci sa explici ceva din trecutul tau cuiva cunoscut dupa intamplarea respectiva. Nu, nu ar trebui sa ne cerem scuze sau sa explicam ceea ce suntem, sa ne para rau pentru ceva ce am facut. Cred ca am mai zis-o intr-un alt blogspot: Este mai grav sa regreti ca nu ai facut ceva decat ca ai facut acea chestie. Asta este unul dintre motto-urile mele.

Multe persoane cunoscute mie, mai mult sau mai putin apropiate au ramas surprinse de anumite parti din viata mea prezenta, din intamplarile din ultima vreme.

Apropo de asta…urasc sa merg la dentist, dintotdeauna am urat aceasta chestie, mai ales din cauza ca a trebuit sa merg cand eram mica pentru niste carii… iar procedurile se faceau fara anestezie. De vreo 3-4 luni incerc sa imi fac curaj sa merg la dentist, acum o luna si ceva am reusit… In fiecare saptamana spuneam ca saptamana ce urma o sa ma duc la dentist. Sa zicem ca a fost un fel de curaj din partea mea, a trebuit sa trec peste o temere mare de-a mea… Asa am invatat ca iti trebuie mult curaj pentru a trece peste o temere si de asemenea, daca reusim, totul pare mai bine dupa, increderea in sine creste foarte mult. Va recomand sa faceti ceva de care va este teama, veti vedea ca dupa ce veti reusi, va veti simti mult mai bine, mult mai increzatori.

Pe de alta parte, in contrast cu unele persoane care ma vad schimbandu-ma, sunt si altele care considera ca nu m-am schimbat de ani de zile, asa cum mi s-a spus aseara de catre un vechi prieten. Nu stiu pana la urma cine are dreptate, sa zicem ca incerc sa pastrez partile bune si sa le schimb pe cele care nu imi plac.

Cineva imi spunea o data ca fericirea se obtine doar pornind dinauntru, ca nu ne putem baza pe cei din jur pentru a fi fericiti, ca trebuie realizata o introspectie pentru a fi fericiti. Recunosc ca nu intelegeam ce spunea si ca nu eram de acord… Nici acum nu sunt pe deplin de acord, dar inteleg perfect ca trebuie sa ne cunoastem foarte bine pe noi insine pentru a putea fi fericiti alaturi de cei din jur. Fericirea, la fel ca toate chestiile din lumea asta, este relativa, fiecare om are o alta definitie a fericirii. Tot ceea ce conteaza este sa stim ce ne face fericiti, iar asta se poate realiza numai prin introspectie, aici avea cunoscutul meu dreptate. Exact acest lucru incerc eu sa obtin acum si cred ca reusesc putin cate putin.

Dupa cum puteti vedea, voi, cei care cititi mai mult sau mai putin „under cover”, dupa o perioada de liniste, scrierea mea nu este foarte coerenta, dar sper ca ati tras totusi niste concluzii/sfaturi de aici. 🙂

Feeling good

Poate de la faptul ca azi este vineri, poate de la faptul ca ma asteapta doua zile pe care eu le consider pline de chestii dragute, nu stiu… Stiu doar ca ma simt tare bine si vesela, iar parca timpul trece mult mai repede.

Culmea…si sunt la servici, am o groaza de chestii de facut, dar cu toate astea sunt foarte vesela.

Ma bucur pentru alegerea masterului, ma bucur ca nu imi ocupa asa de mult timp si ma voi descurca destul de bine zic eu…

Ma bucur eu pentru mai multe chestii, dar poate intr-un post viitor… acum trec la treaba! 😀

Apus de Soare pe Dunare

Aseara m-am intors de la Timisoara, de la IsWinT, o sa va povestesc intr-un post viitor peripetiile mele de pe acolo. Eram putin trista ca nu am mai putut ramane, m-am distrat foarte bine acolo, as mai fi vrut sa stau pana la finalul festivalului, dar avand in vedere ca acum sunt la birou, intelegeti de ce nu am putut ramane.

Ceea ce m-a binedispus aseara intr-o oarecare masura a fost apusul absolut superb pe care l-am prins pe Dunare, putin inainte de Portile de Fier. In zona respectiva, linia de cale ferata merge exact pe marginea raului, din cand in cand traversand cate un tunel. Soarele era undeva in spate si lumina diferit fiecare culme din raza mea vizuala. Toate plantele aveau o culoare calda, verdele trecand tot mai aproape de galben, portocaliu chiar… In casti ajunsese sa cante Massive Attack – Tear Drop… O senzatie de calm m-a cuprins, am realizat ca viata chiar este frumoasa, o stare de caldura mi-a inundat tot corpul… Pasarile zburau incet peste apa adanca, apa care era atat de calma, parca nici nu se deplasa…

Poza de mai sus este doar una dintre cele multe pe care le-am facut acolo… Se pare ca zona aia este predestinata si data trecuta cand am mers spre TM am avut parte de privelisti placute in aceeasi zona.

Cativa kilometri mai incolo, nu foarte multi, am vazut un curcubeu imens, curcubeu care parca rasarea din Dunare si inconjura trenul… Nu am mai vazut un curcubeu de mult timp, era atat de mare si de frumos… totul in apus…

Dupa cum zicea cineva, cand imi va fi mai rau, sa imi fie mai bine ca atunci…

Cele 30-40 de minute sau chiar mai putine pe care le-am petrecut acolo au fost absolut linistitoare si placute… va doresc tuturor sa aveti parte de asemenea clipe…

Vienna for two

Together

Yeap, aseara s-a decis/hotarat/etc 😀 Nu mai plec singura la Viena, pot sa plec cu persoana care este langa mine de ceva vreme, cu EL… O sa fim impreuna, departe, intr-un oras superb, doar noi. O sa fie prima zi de nastere petrecuta astfel, in afara tarii. Abia astept, o sa fie o mini-vacanta geniala… Astazi, primul lucru pe care l-am facut a fost achizitia biletului sau de avion 🙂

Nu, nu pot exprima linistea pe care mi-a dat-o, nu pot exprima caldura pe care mi-o ofera, sentimentele pe care mi le inspira… All feels just so right…

Abia astept saptamana aia, precum si cea dinainte… O sa mergem acasa, o sa ne plimbam mult, o sa ii arat locurile unde am copilarit…

Dupa toata plimbarea de la Viena va veni si momentul absolvirii mele, cu tot cu roba, diploma si insigna… Sper sa fie langa mine toti cei apropiati mie.

Urmeaza momente frumoase, pe care mi le voi aminti toata viata si sunt nespus de fericita ca am cu cine sa le impart… Iti Multumesc!

My peace…

Peace&Love

Stiti voi acea relatie pentru care mai mult de jumatate m-ati criticat ca mi-o doresc, iar restul mi-ati spus sa astept cuminte ca va veni?! Ei bine… a venit…

Stiti voi acea persoana despre care majoritatea dintre voi ati incercat sa ma faceti sa cred ca nu exista? Ei bine… EXISTA!

Iubesc, iubesc dupa mult timp… Primavara a venit afara si mi-a atins si mie sufletul, iar LUI trebuie sa ii multumesc, cel care imi aduce flori sa imi incante simturile si sufletul…

Am disparut putin din peisajul „blogosferei”….tocmai datorita lui care m-a rapit, m-a facut sa imi odihnesc sufletul si mintea, cel care mi-a mangaiat fruntea descretind-o si sufletul vindecandu-l… Inca o data spun ca nu imi pasa ce spuneti, voi aceia care incercati sa ma convingeti ca nu exista.. eu stiu ca exista…

Ma simt ca in liceu, ma simt ca la prima iubire, iar asta ma face sa uit toate cele intamplate in ultimii doi ani, imi face atat de mult bine… Nu trebuie decat sa ma uit in ochii lui verzi de copil si totul dispare… ma inec in acei ochi si nimeni nu mai conteaza… El imi da putere, el ma sustine acum cand trec prin (poate) cea mai grea perioada din ultimii cativa ani… cand imi incep viata… Nu imi doresc decat sa stam impreuna ascultand Coldplay si o lumanare cum sfaraie stingandu-se incet, nu vreau decat sa adorm mereu in bratele lui cu o lumanare care palpaie usor langa noi, ne vegheaza somnul linistit… Vreau sa ma intorc noaptea si sa il pot lua mereu in brate…sa respir incet pe gatul lui, sa ma stranga in brate cand ne trezim si sa imi spuna ca ii este dor de mine… totul este atat de frumos…

Si mi-am jurat sa nu mai fac aceleasi greseli pe care stiu ca le-am facut mai demult, mi-am promis sa il sustin si eu cum pot, mi-am promis sa fie Universul meu… Mi-am promis sa visez mereu in bratele lui….

Am vrut sa iubesc….acum iubesc… incepusem sa cred ca nu se mai poate, insa… iata, s-a demonstrat contrariul…

Am fost la munte weekendul asta, a fost atat de relaxant si de prelung, desi a fost o zi jumatate practic… Cred ca acele clipe in parcul din Sinaia, stand la soare, sa ne incalzim, au fost cele mai frumoase dupa mult timp… Abia astept sa il fur intr-un weekend, fara sa aiba nicio idee ca plecam din oras… sa il fur, sa coboram din tren la Gara de Nord si sa luam trenul catre Siania, doar cu hainele de pe noi…sa nu stie decat parintii de noi, sa fim doar noi… sa il simt langa mine…

Stiu, nu sunt coerenta, dar este greu cand simt ceea ce simt… de ceva timp am cuvintele astea in cap si nu am gasit momentul potrivit sa le scriu… nici acum nu cred ca este momentul potrivit, insa… deja nu le mai puteam tine in suflet, imi vine sa tip…. sa rad mereu in hohote, sa zambesc ca proasta pe strada…sa fug mereu la el…

Abia astept seara de maine….

Maximum relaxation

Lazy weekend

Nu imi amintesc ultima oara cand m-am relaxat atat de mult si de bine…cand am ras atat de sanatos, cand am dormit atat de bine. Este tare bine asa… Sunt happy ca mi-am regasit o bratara pierduta, ca am chef de invatat, de lucru, ca mi-a revenit cheful de viata.

Este genial sa te trezesti dimineata langa cineva, sa leneviti impreuna putin, sa beti o cafea cu lapte foarte buna… cu sandwichuri si biscuiti cu ciocolata. Am adormit pe melodii de la Coldplay, melodii pe care le ascult si acum.

Nu am mai scris de ceva vreme, in parte pentru ca nu am avut timp, pentru ca fiecare seara a fost draguta in felul ei, pentru ca am avut mult de lucru la servici si mai ales pentru ca m-am simtit mult prea bine . Cred ca am devenit egoista cu acest sentiment, nu vreau sa il impartasesc aproape cu nimeni, este al meu si numai al meu…

Am observat ca atunci cand ma simt bine nu prea mai am nevoie de nimic, am totul langa mine si ma rup oarecum de restul lumii. Fara internet, fara blog, fara prea multe telefoane, just me, myself and …

Chiar nu pot sa formulez acum nicio idee concreta… coerenta. Ma multumesc din a spune ca starea mea este una de foarte bine… iar weekendul viitor plec la munte… finally, nu mai plec singura 🙂