My peace…

Stiti voi acea relatie pentru care mai mult de jumatate m-ati criticat ca mi-o doresc, iar restul mi-ati spus sa astept cuminte ca va veni?! Ei bine… a venit…

Stiti voi acea persoana despre care majoritatea dintre voi ati incercat sa ma faceti sa cred ca nu exista? Ei bine… EXISTA!

Iubesc, iubesc dupa mult timp… Primavara a venit afara si mi-a atins si mie sufletul, iar LUI trebuie sa ii multumesc, cel care imi aduce flori sa imi incante simturile si sufletul…

Am disparut putin din peisajul „blogosferei”….tocmai datorita lui care m-a rapit, m-a facut sa imi odihnesc sufletul si mintea, cel care mi-a mangaiat fruntea descretind-o si sufletul vindecandu-l… Inca o data spun ca nu imi pasa ce spuneti, voi aceia care incercati sa ma convingeti ca nu exista.. eu stiu ca exista…

Ma simt ca in liceu, ma simt ca la prima iubire, iar asta ma face sa uit toate cele intamplate in ultimii doi ani, imi face atat de mult bine… Nu trebuie decat sa ma uit in ochii lui verzi de copil si totul dispare… ma inec in acei ochi si nimeni nu mai conteaza… El imi da putere, el ma sustine acum cand trec prin (poate) cea mai grea perioada din ultimii cativa ani… cand imi incep viata… Nu imi doresc decat sa stam impreuna ascultand Coldplay si o lumanare cum sfaraie stingandu-se incet, nu vreau decat sa adorm mereu in bratele lui cu o lumanare care palpaie usor langa noi, ne vegheaza somnul linistit… Vreau sa ma intorc noaptea si sa il pot lua mereu in brate…sa respir incet pe gatul lui, sa ma stranga in brate cand ne trezim si sa imi spuna ca ii este dor de mine… totul este atat de frumos…

Si mi-am jurat sa nu mai fac aceleasi greseli pe care stiu ca le-am facut mai demult, mi-am promis sa il sustin si eu cum pot, mi-am promis sa fie Universul meu… Mi-am promis sa visez mereu in bratele lui….

Am vrut sa iubesc….acum iubesc… incepusem sa cred ca nu se mai poate, insa… iata, s-a demonstrat contrariul…

Am fost la munte weekendul asta, a fost atat de relaxant si de prelung, desi a fost o zi jumatate practic… Cred ca acele clipe in parcul din Sinaia, stand la soare, sa ne incalzim, au fost cele mai frumoase dupa mult timp… Abia astept sa il fur intr-un weekend, fara sa aiba nicio idee ca plecam din oras… sa il fur, sa coboram din tren la Gara de Nord si sa luam trenul catre Siania, doar cu hainele de pe noi…sa nu stie decat parintii de noi, sa fim doar noi… sa il simt langa mine…

Stiu, nu sunt coerenta, dar este greu cand simt ceea ce simt… de ceva timp am cuvintele astea in cap si nu am gasit momentul potrivit sa le scriu… nici acum nu cred ca este momentul potrivit, insa… deja nu le mai puteam tine in suflet, imi vine sa tip…. sa rad mereu in hohote, sa zambesc ca proasta pe strada…sa fug mereu la el…

Abia astept seara de maine….

Incredible weekend

Da, si am fost plecata la Sighisoara, singura, doar cu gandurile mele. Cetatea este superba, va recomand cu caldura sa vizitati, aveti ce vedea, iar oamenii sunt binevoitori, zambitori, relaxati, fericiti…

Am plecat din Bucuresti dupa doar 3 ore de somn, inaintea carora au fost 5 ore de dans, aproape non-stop 🙂 Trebuie sa le multumesc colegelor de servici pentru seara aceea, m-am simtit extrem de bine, am facut o groaza de poze, exact ca un japonez (cum zice cineva 😛 ). Cred ca toate ne-am simtit foarte bine, iar apogeul  a fost, pentru mine, cand am realizat ca se poate sa te distrezi excelent si fara baieti 😛 Nah, ca sa va ofticati! 😛 Ideea este ca am fost vreo 7 fete, am baut bere, am dansat ca nebunele si am ignorat oamenii din jur, geniala seara! Chiar daca imi era (si inca imi mai este) dor de cineva, m-am simtit excelent, mai ales ca eram cu gandul la  biletul de tren din portofel ;))

Eh, si dupa ce am ajuns acasa pe la 3, am dormit si eu vreo 3 ore si apoi am plecat la gara… Evident, am dormit in tren 🙂 Oricum, a fost tare frumos, drumul singura, doar eu cu muzica mea, cu gandurile mele…am reusit sa ma mai regasesc putin, sa realizez anumite chestii si sa accept altele…sa le fac o parte din mine. Peisajul tomnatic din munti si din Transilvania este absolut divin, padurea in care se vad toate nuantele toamnei, brazii care rezista frigului…

In Sighisoara habar nu aveam pe unde sa merg, dar m-am indreptat catre ce am vazut din gara, niste turnuri pe un deal (unde este si cetatea). Am facut multe poze, m-am pierdut pe stradute, am mancat chipsuri, mi-am cumparat o amintire si am privit, de pe o banca, la multitudinea de turisti ce treceau pe langa mine. Era frig, dar era si un soare orbitor, iar imi uitasem ochelarii de soare acasa, la naiba! 😀

Dupa ce am urcat pe scara acoperita, am vazut liceul si biserica din varful cetatii, am baut o ciocolata calda intr-o cafenea primitoare si apoi am plecat incet spre gara.

Am facut putin frigul prin gara, trenul a intarziat foarte mult… Apoi am ajuns la Sinaia, dupa 2 ore de somn in tren si o garnitura de cartofi cu salata mancata la vagonul restaurant 🙂

In Sinaia m-a asteptat prietena mea (cea cu hotelul, in care am scris intr-un post mai vechi). Am ajuns la hotel, am mancat o ciorba calda si am dormit dusa pana a doua zi, cam 11 ore.

A doua zi, adica duminica, am urcat pe munte, again! 😀

Am facut impreuna cu ea un traseu scurt, pana la cota 2000, soarele ne-a acompaniat de asemenea… Ceea ce mi-a placut la nebunie a fost ca am vazut petice de zapada, erau o groaza pe platou si pe Furnica, am putut sa ating zapada pentru prima oara pe iarna asta…dar nu mi-am pus dorinta 😛

Apoi am luat trenul usor catre casa, pentru a ma intoarce in Bucurestiul asta imbacsit 😦

Asta este, shit happens!

Oricum, mi-a venit o idee geniala pentru weekendul viitor, Scorpions la Sibiu 😀 In Piata Mare, intrarea libera 🙂 Sunt sanse mari sa ma duc, diseara ma voi decide 🙂

Voi ce planuri de weekend aveti?

LATER EDIT: cate smiley-uri am pus 😀 , abia acum mi-am dat seama!