Divide et impera electoratul

Este pentru prima oara in viata mea cand am fost foarte interesata de lumea politica, mai mult, de lumea politica romaneasca, despre care stim cu totii ca este „speciala”. Am citit, am ascultat, am analizat si am decis, am fost la vot, am votat pentru stabilitate, dar nu pentru stabilitatea invocata de Basescu. Am votat pentru cooperare, pentru o Romanie mai calma, mai stabila si orientata spre ceea ce conteaza cu adevarat: iesirea din criza, dezvoltarea economica si bunastarea populatiei.

Sa fie un lucru clar, consider ca oricine ar fi presedintele tarii se va folosi de puterea sa pentru a obtine avantaje financiare; pe scurt, oricine ar fi presedinte, tot se va fura, asta este un adevar general valabil in Romania sau in oricare alta tara, ceea ce difera este amploarea acestui fapt si daca se mai intampla si lucruri bune in afara de coruptie.

Dar problema se pune altfel, Romania este acum intr-o criza mult mai grava decat in urma cu 6 luni, in conditiile in care tarile din regiune incep sa isi revina din punct de vedere economic, nu vi se pare ciudat?! Care credeti ca este motivul?! Orice persoana cu un creier macar de dimensiunea creierului unei gaini si care mai deschide televizorul sau citeste o data pe saptamana un ziar, isi poate da seama ca problema Romaniei in prezent este instabilitatea politica.

Am urmarit o campanie electorala murdara, jegoasa, in care domnul din pacate (inca) presedinte Basescu si-a depasit orice limita a josniciei si si-a batut joc de fragila noastra democratie.

Nu se poate asa ceva, ma simt absolut scarbita de toate marsaviile facute de Basescu, dar si de compatriotii mei care au putut vota cu acest personaj.

Ma simt furioasa in continuare si chiar mai mult acum pe cei care au sistemul rational necesar pentru a face o decizie rationala au considerat ca votul lor nu conteaza pe principiul: „Cu un vot nu se face primavara!”

Ei bine, pentru cei mai putin informati, va spun ca in urma acestui scrutin se pare ca „stimatul” Basescu a castigat la o diferenta de aproximativ 60,000 de voturi!!!! Acum vi se mai pare ca nu conteaza votul vostru?! 60,000 de voturi din 10 milioane! Cum vi se pare asta?!

Nu vi se pare normal sa avem o majoritate care sa fie de acord de la inceput cu un plan si cu deciziile viitoare?! Ganditi-va ca pana si Vadim Tudor, despre care se stie cat de bine se intelege cu PSD-ul, a decis sa se coalizeze cu acestia.

Sincer, o fi Vadim putin cam agitat, dar se pare ca mare parte din ce a sustinut el, s-a intamplat…

Vi se pare normal ca declaratia un presedinte reales sa fie: ” Un fleac, i-am ciuruit!” ?! Vi se pare normal ca intr-o tara europeana sa se intample asa ceva?! MIE NU! Si repet ca ma simt plina de scarba fata de acest personaj si mai ales fata de cei care l-au votat.

Luand in considerare decat voturile din interiorul tarii, Geoana este castigator, diferenta facand-o voturile din diaspora.  Mai precis, doar aproximativ 30,000 voturi din 180,000 de voturi au fost pentru Mircea Geoana.

Eu va intreb asa, poate puteti reflecta si voi, vi se pare ca cei care au plecat din tara asta pentru a cauta o viata mai buna, un loc de munca, l-ar vota pe cel care practic i-a determinat sa plece, sa fie departe de familiile lor?! Tu l-ai vota pe presedintele din tara ta care te-a dezamagit care te-a „indemnat” sa iti cauti de lucru in alta tara, printre straini si departe de familia ta?! EU NU!

„Manaria” principala facuta de Basescu si gasca lui a fost facuta in legatura cu voturile din diaspora, acolo fiind cea mai facila cale, asta nu imi este doar mie clar…

Turism electoral, mita, vot pe baza unei sacose cu ulei sau carne si asa mai departe… josnic si injositor pentru poporul roman…

Si totodata, imi pare sincer rau ca romanii din ziua de azi nu mai au spiritul revolutionar al parintilor nostri din 1989. Nu, nu spun ca ar trebui sa iesim pe strazi si sa fie o baie de sange, dar macar sa nu ne lasam chiar asa calcati in picioare de acest personaj absolut ingrozitor si josnic, incapabil de orice decizie rationala si economica pentru Romania.

Imi pare rau de acei romani care nu au fost la vot, mi-e rusine de acei romani care s-au injosit si au comis fraude electorale si le plang de mila tuturor romanilor daca urmatorii 5 ani vor fi la fel ca ultimii 5 ani… tehnica lui Basescu a fost divide et impera („dezbina si cucereste”) si o va continua in viitor…

Alegeri prezidentiale

votat_thumbnail

Scriu randurile astea cu un singur indemn in minte: „MERGETI LA VOT!” Si nu, nu este un post de campanie electorala, ci doar de indemn la vot, cu oricine ai vota.

De ce zic asta? Pentru ca in ultima vreme, datorita masterului pe care il urmez, dar si datorita apropiatilor, am ajuns sa port diverse polemici pe seama alegerilor din toamna asta, pe seama candidatilor sau a situatiei Romaniei din prezent.

Nu spun nici pe departe ca sunt mare analist politic sau economic, dar o concluzie este clara, romanii nu mai trebuie sa doarma ca in alegerile trecute. Desi nu am participat nici eu data trecuta la alegeri si nici acum nu imi este foarte clar cu cine sa votez, consider ca este mult mai bine sa merg sa imi exercit dreptul la vot decat sa stau acasa, iar apoi sa inghit orice magarie politica.

Stiu ca nu se face primavara cu o floare si ca votul meu nu o sa fie cel decisiv (a fost un film pe tema asta, dar momentan imi scapa numele, o sa revin cu detalii). Dar totusi, cu cat mai multe persoane se duc la vot, mai ales dintre cele care stiu putin despre ce este vorba cu fiecare dintre candidati, sansele ca soarta Romaniei sa cada in niste maini alese la intamplare scad foarte mult.

Ca o concluzie, ma adresez in principal celor tineri, cei mai informati dintre noi, cu cea mai mare putere de analiza, viitorul tarii cum spun unii, dar care din pacate sunt si cei mai absenti de la vot.

Duceti-va la vot, nu votati la intamplare, pierdeti macar cateva ore pe saptamana citind stiri si incercand sa distingeti intre candidati, sa va faceti o opinie.

VOTATI!

Later edit: am modificat un cuvant de mai sus la cererea expresa a unui cititor anonim. Ce sa-i faci, se mai intampla, dar oricum, ma bucur ca persoanele care acorda atentie celor scrise de mine sunt asa de perspicace 😛

Anormal sa fie normal

If_only__by_guitarlover333

Vi s-a parut vreodata ca ceva este anormal, ceva ce este, de fapt, asa de normal… Si voua vi se pare, din punct de vedere rational, atat de normal… si cu toate acestea, vi se intampla si vi se pare anormal.

Stii ca ar trebui sa te bucuri, sa urli, sa plangi de fericire si cu toate acestea, nu te poti bucura pe deplin deoarece ti se pare ca nu ti se poate intampla tie, ti-e teama sa nu te trezesti.

Am trecut prin atat de multe chestii urate incat acum cand totul este bine, cand nici macar certurile cu tata nu ma mai afecteaza, cand nu traiesc decat pentru fericirea mea si a lui, nu imi vine sa cred, nu imi vine sa cred ca este adevarat… nu ma pot bucura pe deplin de tot ceea ce mi se intampla pentru ca mi se pare anormal ceva atat de normal… fericirea…

Nu vi se pare crud?! Mie mi se pare extrem de crud faptul ca nu ma pot bucura pe deplin de fiecare zi. Mi se pare crud ca toate intamplarile trecute ma fac sa stau cu „frica-n san”, cu temerea ca in orice secunda ma voi trezi si visul frumos se va termina…

(Foto – Deviantart.com)

Teama sa speri

LOVE_by_Frenzyy

„I’m fighting hard
To hold my own
No, I just cant make it
All alone”      

(Madcon-Beggin)

Sunt furioasa pe mine, furioasa pentru ca pana acum am pierdut timp, cuvinte, sentimente, emotii, imbratisari pentru cateva persoane care nu le meritau indeajuns. Nu, nu spun ca nu am cunoscut persoane deosebite, care m-au impresionat si mi-au atins sufletul in felul lor specific…dar au fost si persoane care nu au starnit sentimente adevarate in sufletul meu si cu care nu ar fi trebuit sa pierd timpul. Suna egocentrist?! Poate!

De ce mi-am dat seama acum?! Pentru ca am gasit persoana care le merita… Si o spun cu foarte mare precautie sa nu exagerez… Mi-am luat marja necesara astfel incat sa nu doara, sa nu gresesc, sa fiu sigura…

Si mi-e teama, mi-e ingrozitor de teama de sentimentele mele, de viitor, de dor, de a spera… 

In trecut imi doream sa am puterea sa ma  abtin, sa „suflu si in iaurt”, doream sa am mai multa grija sa nu sufar, dar nu am reusit niciodata sa fac asta… acum pot spune ca am reusit, dar nu mai vreau, stiti voi: ai grija ce iti doresti ca s-ar putea indeplini…

Hai ca am inceput sa vorbesc in proverbe si vorbe de duh!

Este atat de bine, totul este atat de bine incat imi este teama ca ma voi trezi, ca voi constata ca totul este un vis plasmuit de mintea mea… imi este atat de teama sa nu dispara incat imi este teama sa ating, sa vad daca exista cu adevarat…

Nu, nu mai vreau sa se shimbe nimic niciodata, asa totul este perfect… am mai spus-o si anterior, simt acest lucru in fiecare secunda din zi, in fiecare vis avut noaptea…

(Foto – Deviantart)

Terms of business

business_card_by_paula88In ultima vreme am inceput sa inteleg mult mai multe lucruri, in plan personal, dar mai ales profesional. Am invatat sa gandesc la rece unele chestii care asa ar trebui gandite, in care sentimentele nu ar trebui sa aiba nimic de-a face.

De ce mi s-a intamplat asta? Poate am inceput sa ascult de sfaturile unor „experimentati”, poate am invatat din experientele altora sau din experientele mele. Am avut timp si dispozitia necesara pentru a analiza in amanunt unele intamplari, unele vorbe, unele persoane si chiar pe mine si consider ca am avut decat de invatat din aceasta activitate.

 Incep sa inteleg distinctia dintre afaceri si sentimente, o distinctie care ar trebui aplicata oricum, oricand, oricui si in orice situatie.  In afaceri, in viata profesionala, nu au ce cauta preferintele, sentimentele, nazurile etc. Este exact ca o jungla, daca nu mananci, vei fi mancat.

In lumea profesionala trebuie sa iei decizii in folosul propriu si personal, la rece, fara sentimente si emotii. Nu mai suntem pe vremea parintilor/bunicilor nostri care intrau in campul muncii intr-o fabrica si ieseau la pensie din aceeasi fabrica. In prezent, totul este intr-o miscare continua, totul trebuie sa fie calculat. Te intelegi bine cu colegii de munca, te simti ca acasa la birou, te gandesti ca nu conteaza faptul ca nu iti place ceea ce faci si ca poate ai putea castiga mai bine in alt fel. This is so cute, but is WRONG!!!

Am schimbat acum doi ani locul de munca si nu imi pare rau deloc. Da, ma simteam foarte bine la fostul loc de munca, dar nu mai aveam unde sa progresez, nu puteam sa castig mai bine ca aici nici in 15 ani.

Crezi ca seful tau nu este de treaba doar pentru ca te concediaza? Well, este o decizie pe care a trebuit sa o ia, nu inseamna ca nu ii place de tine sau nu te suporta, asa trebuia sa faca, a luat o decizie rationala.

Evident, vorbesc aici despre adevaratii manageri, cei care reusesc sa fie obiectivi si sa nu se lase influentati de preferinte personale.

Deci, as vrea ca mai multe persoane sa inteleaga chestiile de mai sus, mai ales cele care lucreaza intr-un mediu competitiv, sa inceapa sa gandeasca in mod rational, fara sa fie afectate de partea emotionala. In acest fel, toti vom avea de castigat.

(Foto – DeviantArt)

Dreptul la fericire

ae7b8af83e48f3883de522cbfa8b8853

Vorbeam mai demult despre Dreptul la vise, cat de important este si cum ne mentine „in viata”. Acum vreau sa ma refer putin la dreptul la fericire, un drept invocat deseori de fiecare dintre noi.

De cate ori nu ai spus: „Am dreptul sa fiu fericit(a)!” ?! Cu siguranta ai spus-o de multe ori, dar de cate ori chiar ai simtit ca asta faci, ca prin actiunile,vorbele,gandurile si sentimentele tale, iti construiesti drumul spre fericire? Poate de prea putine ori.

Fiecare dintre noi stie ca vrea sa fie fericit, este pentru multi dintre noi cea mai arzatoare dorinta, mai mult decat banii, casa etc, dar prea putini actioneaza in acest sens, prea putini sunt proactivi (asa cum se exprima seful meu) si isi iau destinul in maini.

Asa eram si eu, recunosc… imi doream sa fiu fericita, este cea mai mare dorinta a mea in continuare, dar alesesem sa ma complac in multe chestii, nu mai reuseam sa ma urnesc in drumul meu spre fericire.

Nu mai sunt dispusa sa fac asta, vreau sa fac totul pentru a fi fericita si nu mai vreau sa fac niciun compromis, iar pana acum totul merge foarte bine in aceasta privinta… 🙂

Si voua, tuturor celor care citesc aceste cuvinte, va spun sa va cautati fericirea, sa faceti totul pentru a reusi in aceasta privinta, viata este mult prea scurta pentru a va permite sa va pierdeti in detalii.